Articol de Eduard Apostol, Justin Gafiuc - Publicat joi, 12 iunie 2025 15:21 / Actualizat joi, 12 iunie 2025 17:10
Alexia Căruțașu, 21 de ani, cea mai bună voleibalistă română, evoluează din 2018 pe malurile Bosforului, unde a cucerit inclusiv Champions League, cu VakifBank. Acum e la Galatasaray, explică de ce a optat din 2022 pentru naționala Turciei și vorbește despre viața sa în metropola întinsă pe două continente.
În România, până la 15 ani, Alexia Căruțașu devenise un fenomen la fileu. E cea mai tânără debutantă din istoria primei ligi de volei feminin, la 13 ani și 4 luni, în tricoul lui CSM București.
A impresionat la naționalele de junioare, cu precădere la Mondialul U18 din Egipt (2019), unde a și fost remarcată de Giovanni Guidetti. Italianul e unul dintre cei mai faimoși antrenori din lume, fost șef al staff-ului tehnic la naționala Turciei și la VakifBank, „regina” ultimilor 15 ani din acest sport (6 Champions League din 2011 până în prezent).
Turcii au recrutat-o din 2018, mai întâi în campionat, apoi pentru reprezentativă, așa că, din 2024, bucureșteanca trage în echipamentul Semilunii, „rebotezată” drept Aleksia Karutasu.
Pe malul asiatic al Istanbulului, fiica foștilor baschetbaliști Virgil (campion ASESOFT) și Andreea Căruțașu (Olimpia, ACRO, Sportul Studențesc) își spune relaxată povestea între două antrenamente ale Galatei!
„Turcia îmi deschide mai multe șanse spre marile competiții”
- Alexia, ești stabilită de câțiva ani buni la Istanbul, cum îți merge?
- Foarte bine! Acum trag cu naționala Turciei, am stat în cantonament aproape o lună pentru turneele de Liga Națiunilor. Avem apoi în China meciurile pentru prima grupă.
- Vom mai detalia, dar povestește-ne, te rog, cum și de ce ai ales să joci pentru Turcia!
- Totul a început în momentul în care s-a pus problema să fiu naturalizată ca turcoaică pentru liga internă. Apoi, mi s-a oferit șansa să joc și pentru echipa națională. Am acceptat deoarece Turcia îmi deschide mult mai multe posibilități de competiții și de performanțe decât România. Mă gîndesc la Mondiale, Europene, Liga Națiunilor și, evident, Jocurile Olimpice, unde, Doamne-ajută!, sper să ajungă și România într-o zi. A fost o alegere grea, am preferat să păstrez discreția, dar, dacă ar fi nevoie, aș lua aceeași decizie de încă trei ori.
„Au fost tensiuni cu federația, dar nu mă interesează gura lumii”
- Te-ai confruntat în țară cu critici de genul „Nu ești patrioată!”, „De ce să joci pentru altă țară?”. Cum le-ai tratat?
- Într-adevăr, au existat și astfel de abordări, dar am întâlnit și oameni care m-au susținut în alegerea mea. Până la urmă, este o opțiune personală și n-ar trebui să mă intereseze ce spun alții. E cariera mea, viața mea, familia mea. Nu a contat nimic altceva.
- Federația a încercat să te deturneze de pe acest drum în sensul de a-ți aduce eventuale argumente de a juca pentru România?
- Da. Au fost câteva discuții. Dar ajunsesem în punctul în care trebuia să optez clar: România sau Turcia. Luasem însă deja decizia, știam ce vreau să fac și nu m-au mai interesat foarte tare alte opinii. Am dorit să merg până la capăt cu hotărârea pe care o adoptasem împreună cu familia.
Au existat niște tensiuni în relația cu federația, da!, dar am trecut peste acele momente. Nu mai am nicio legătură cu ei în acest moment
Alexia Căruțașu, voleibalistă Galatasaray/Turcia, pentru GSP.ro
Fratele joacă baschet la Anadolu EFES: „Ne facem galerie reciproc”
- Ești cea mai tânără debutantă din istoria ligii naționale feminine, la numai 13 ani și 4 luni. Cum a fost acel episod?
- Când vorbesc acum, chiar mi se pare ceva wow! Am intrat la un meci cu Blajul, în deplasare. Nu mă așteptam, dar antrenorul m-a introdus la un serviciu și chiar a ieșit bine. A fost important pentru mine că a avut încredere să mă folosească la acea vârstă.
- Ți-ai păstrat echipamentul de la meciul acela?
- Păstrez câte un echipament din fiecare sezon. Iar cele mai dragi îmi sunt cele de la Yesilyurt și VakifBank, cu care am câștigat Challenge Cup și Champions League. De exemplu, nimeni nu se aștepta să câștigăm cu Yeșilurt, era și perioada COVID, am luat și titlul de MVP, așa încât a fost un context special.
- Îți pregătiseși și un plan B?
- La început de carieră, aveam de gând să joc în America, la colegii, până la 22 de ani, după care să revin în Europa. Dar totul s-a schimbat complet. Și chiar mă bucur că s-a întâmplat așa, fiindcă am venit de la 15 ani în Turcia și am familia alături de mine, inclusiv fratele meu, Darius, cu șase ani mai mic. Joacă baschet aici, la Anadolu EFES, și devine din ce în ce mai bun. Apare frecvent în echipa turneelor.
- Vă faceți galerie reciproc?
- Trebuie să cerem câte patru-cinci bilete la fiecare meci, să vină toată familia, să facă galerie! Mereu mă uit prin tribună să văd unde s-au așezat. Dacă știu că sunt acolo, mă simt mai liniștită. Uneori, merge mama într-o parte, tata – în cealaltă parte, dacă se întâmplă să jucăm amândoi în același timp.
Doar în primul an mi-a fost puțin greu cu adaptarea. M-am mutat atunci cu bunica, dar lucrurile s-au așezat firesc și am putut să mă concentrez și pe volei, și pe școală
Alexia Căruțașu, voleibalistă Galatasaray/Turcia, pentru GSP.ro
„Îmi e greu încă să mă exprim în turcă, spre amuzamentul prietenilor”
- Provii dintr-o familie de baschetbaliști, cum de ai ales voleiul?
- Bunicul și mătușa au jucat volei. Mă duceam des la meciurile bunicului și mi-a plăcut foarte mult, în aceeași măsură cu baschetul. La un moment dat, chiar era să mă las de volei în favoarea baschetului, dar bine că m-am întors! Important a fost că ambii părinți m-au susținut și m-au lăsat pe mine să aleg.
- Cum merge cu școala, cu limba turcă?
- Am făcut la Istanbul clasele 9-12, la un liceu cu profil sportiv, unde s-a pus accent pe partea de performanță. Abia în urmă cu vreo doi ani am început să vorbesc turca, s-o înțeleg. Îmi este încă greu să mă exprim, spre amuzamentul colegilor și prietenilor care mă aud. Și pentru mine e la fel de simpatic atunci când îmi dau seama că am greșit ceva. Învăț însă în continuare, dar e o limbă foarte grea.
Am evoluat de fiecare dată la echipe cu multe jucătoare străine, unde vorbeam în special engleza. Dar, ca să comunic și cu colegele turcoaice, a trebuit să învăț bine limba lor. Nu prea am vrut, că e foarte dificilă, dar s-a lipit cumva de mine. Am făcut ceva meditații doar în primul an
Alexia Căruțașu, voleibalistă Galatasaray/Turcia, pentru GSP.ro
„Patru-cinci insule minunate în jurul Istanbulului, alternativă la marile puncte turistice”
- Ce recomandări ai face unui turist care vine prima dată în Istanbul? Ce să viziteze, în afara locurilor clasice, promovate în toate ghidurile: Hagia Sofia, Moscheea Albastră, Topkapî Palace, Dolmabahce?
- Există în preajma Istanbulului patru-cinci insule foarte frumoase. Ajungi repede la ele. Oaze de culoare, mai liniștite! Dar, în rest, firește, sunt locurile tradiționale pentru turiști. Dintre toate, îmi place cel mai mult la Dolmabahce, un loc încărcat de istorie și cu o arhitectură captivantă. În general, admir clădirile acestea cu un look mai deosebit, cum ar mai fi Sagrada Familia la Barcelona sau Colosseum-ul la Roma.
- Cum îți umpli timpul liber?
- Sezonul acesta am avut destule de făcut, în afara meciurilor, antrenamentelor, deplasărilor. La Galata au venit alți sponsori, a trebuit să mergem la interviuri. Am mai ieșit la cină în oraș cu echipa, cu familia, cu prietenul meu. Cu ai mei obișnuim să facem lucruri diferite, ca să mă mai decuplez de la ritmul de zi cu zi.
- Prietenul tău este turc?
- Da. A jucat și el la Galatasaray, ridicător. Ne-am întâlnit la echipă.
Nouă, în familia Căruțașu, ne place foarte mult aglomerația. Poate că nu întâmplător am ajuns la Istanbul. Mergem numai în locuri cu mulți turiști, ne place să vizităm, să ne plimbăm
Alexia Căruțașu, voleibalistă Galatasaray/Turcia, pentru GSP.ro
„Îmi place atmosfera pe stadion la meciurile Galatei, ne-am împrietenit cu Muslera, cu Icardi”
- Ai fost la meciurile de fotbal ale Galatei?
- De multe ori! Nu-mi place să mă uit la fotbal la televizor, dar sunt foarte încântată pe stadion datorită atmosferei. Îi admir pe Muslera, pe Icardi, care s-a accidentat. Ne-am și împrietenit cumva, fiindcă ei au venit la meciurile noastre, noi – la ale lor. S-au comportat admirabil, cu toate că sunt persoane celebre, cu notorietate. A fost ceva wow! Am apreciat mult atitudinea lor.
- La Istanbul, când spui numele lui Hagi se deschid toate porțile. Ai simțit și tu acest magnetism?
- Da, normal! Când spui Hagi, știe toată lumea de unde vii. În primul sezon, oamenii chiar așa mă strigau: „Hagi, Hagi!”. Lumea s-a obișnuit apoi cu numele meu, dar încă mai aud că mi se adresează cu „Hagi”.
- Hagi din volei! Te simțeai mândră, presupun, nu?
- Bineînțeles! Chiar am vrut să-mi cumpăr un tricou cu Hagi și să merg cu el pe stadion, dar nu prea mi-a plăcut design-ul. Mai caut.
- Îți place să joci în reclame, să pozezi în ședințe foto? Am văzut multe imagini cu tine în astfel de posturi.
- Mă relaxează, pentru că e altceva decât ceea ce fac zilnic. Dacă merg la o ședință foto, mă distrez, mă îmbrac cum vreau eu, frumos. Under Armour mi-a devenit recent sponsor și cred că mă așteaptă alte sesiuni fotografice în viitor.
„De când mi-am luat carnet de șofer, prefer să stau în trafic în propria mașină”
- Hai să ieșim din rutina dialogului clasic! Îți voi spune câteva cuvinte care împerechează România și Turcia, iar tu să alegi opțiunea preferată. București sau Istanbul?
- București pentru familie, Istanbul pentru a trăi aici.
- Sarmale sau kebab?
- Sarmale.
- Baclava sau papanași?
- Papanași!
- „Te iubesc” sau „seni seviyorum”? Care sună mai atractiv?
- Seni seviyorum.
- Antalya sau Mamaia?
- Antalya.
- Trafic București sau Istanbul?
- Niciunul! La Istanbul, sunt la 20 de minute de sală fără trafic și o oră cu trafic. Trebuie să te obișnuiești, altfel n-ai cum să trăiești aici. De când mi-am luat carnetul de șofer, am zis că n-o să mai calc niciodată în metrou sau în alte mijloace de transport în comun. Prefer să mă mișc mai încet cu mașina.
- Turnul Galata sau Arcul de Triumf?
- Arcul de Triumf.
- Hagi sau Arda Guler?
- Hagi!
- Las Fierbinți sau telenovelele turcești?
- Nu mă uit la niciuna! Dar aș zice Las Fierbinți, să fie România!
- Istanbulul european sau cel asiatic?
- Asiatic! E mult mai liniștit. În partea europeană e o forfotă totală, foarte mulți turiști. Plus că eu locuiesc în partea asiatică, deci sunt acasă! Dincolo, pe malul opus, mă simt ca și cum merg într-o vizită.
- Dolmabahce sau Castelul Bran?
- Dolmabahce! Dar și castelul, în egală măsură. Mergem acolo destul de des, pentru că avem o casă în zonă.
Marele vis: „O medalie la Jocurile Olimpice!”
- Turcia nu e o țară foarte prietenoasă cu mâncărurile din carne de porc. Te-ai împăcat cu această idee culinară?
- De obicei, merg acasă cu ocazia Crăciunului, așa că sunt OK cu acest capitol. Oricum, m-am obișnuit însă cu bucătăria turcească și nu sunt o mare suporteră a cărnii de porc. Mai mult cu vita, cu puiul!
- Ai o jucătoare favorită, un model?
- Tijana Boskovic, mai ales că e și stângace, ca mine. E unul dintre cei mai buni „falși” din lume și e idolul meu de mult timp.
- Alexia Căruțașu în trei cuvinte!
- Ambițioasă, zâmbăreață și serioasă.
- La ce mai trebuie să acumulezi din punct de vedere sportiv?
- La blocaj, în primul rând!
- Cel mai mare vis pentru următorii cinci ani?
- O participare la Jocurile Olimpice! Și o medalie acolo, bineînțeles! Să devin una dintre cele mai bune voleibaliste de pe planetă și să adun cât mai multe trofee.
Am ajuns la 15 ani în Turcia și singura dificultate de început a fost distanța față de părinți. În primul sezon, am jucat numai la echipa școlii, fiindcă transferul nu s-a putut perfecta așa repede. Dar, în același timp, mai participam și la antrenamentele primei formații de la Vakif, când aveau fete din lot accidentate
Alexia Căruțașu, voleibalistă Galatasaray/Turcia, pentru GSP.ro
„Se câștigă bine în volei, dar nu-mi cereți sume!”
- Știu că e o întrebare enervantă, dar din salariul pe o lună la Galata îți poți permite, de exemplu, să-ți cumperi chiar o mașină?
- Se câștigă bine în volei, dar, nu vă supărați pe mine!, e o chestiune confidențială, așa că n-am să vă răspund la această întrebare.
- Dar îți mai aduci aminte ce-ai făcut cu primii bani câștigați din volei în țară, la 14-15 ani?
- Chiar nu mai știu exact, dar banii n-au fost niciodată importanți pentru mine. De la 8 ani, de când am început serios, am jucat volei din plăcere, ceea ce fac și în continuare.
- Cum e publicul la volei?
- Fanatic, mai ales că e un club care are și o mare echipă de fotbal! Am jucat cu sălile pline aproape tot sezonul. S-a întâmplat să fie și episoade de rivalități mai aprinse în sensul că am mai primit de la fani adverși comentarii, mesaje, dar nimic deplasat.
Nu mă interesează America deocamdată, rămân focusată pe Europa. Poate să merg în viitor în Italia sau Rusia, dar, momentan, planurile țin exclusiv de Turcia
Alexia Căruțașu voleibalistă Galatasaray/Turcia, pentru GSP.ro
- Presupun că urmărești totuși, de la distanță, și naționala feminină a României, participantă recent în Final Four Golden League. Cum se vede echipa asta de la Istanbul?
- Pare să devină o echipă din ce în ce mai puternică, dar, sincer, mai urmăresc uneori doar fiindcă am acolo câteva prietene. Ar fi interesant un meci Turcia – România, de exemplu. Nu știu cum aș reacționa emoțional la o astfel de partidă. Le urez însă succes tuturor!
7 trofeea cucerit Alexia Căruțașu în carieră, cel mai important fiind Champions League cu VakifBank în 2023
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
